Dorel are fraţi peste tot. Să ne înţelegem: nu doar codru-i frate cu românul! Când era mai pregătit să o lase la punctul mort, la o trecere la nivel cu calea ferată, personajul nostru (un autentic Dorel), s-a trezit că posnaşa de barieră- minune mare!- vrea sa îşi facă freza taman în oglinda sa retrovizoare. ,,Ce, mă, nu-ţi ajunge strada?” ar fi zis în sinea sa şoferul nostru, vazând că bariera, în loc să stea cuminte, la locul ei, s-a decis să coboare tocmai când creştinul a vrut să treca cu TIR-ul peste linia ghezăşului. Priviţi şi vă minunaţi!
Comicărie de zile mari undeva spre Câmpulung Moldovenesc! Să trec, să nu trec…Cam asta a gândit un şofer de TIR, calător destoinic pe drumurile patriei numite România. Când, în sfârşit, a hotărât să traverseze linia ferată, pârdalnicul conducător auto s-a trezit cu bariera pe cabină, mai exact pe oglinda-oglinjoară aflată în dotarea mastodontului. Şi cum să nu îl apuce nervii în atare situaţie?! Astfel că a chemat în ajutor nişte semeni din dulcea Bucovină şi, cu stoicismul românului ajuns la ananghie, în baza principiului că, în România, orice este semiautomat (adică o ridici cu mâna si cade singură) necesită o remediere, au luat bariera- apostrofând-o serios- şi au pus-o la locul ei.
Cuminte din fire, bariera s-a supus lui homo sapiens, nu a comentat nimic şi -pe surse- i-ar fi promis şoferului că nu o să mai facă astfel de gesturi nesăbuite.
Se pare că, de acum înainte, şoferii de TIR, ajunşi în zona Bucovinei, se vor avertiza prin staţie astfel:
,, -Colegu’, la intrate în Câmpulung, cum mergi pe dreapta e o barieră buclucaşă! Stă să cadă mai mereu!
-Unde-i rutiera?
-Nu rutiera, colegu’! BARIERA!
-E şi ARR-ul?
-Nu, mă, nu e nici ARR-ul! Ia-ţi oglinda jos! Drumuri bune!”
Pentru conformitate, Raimond Petruţ
