Iartă-ne, Răzvane!

Prea ocupaţi cu evenimentele mondene, acaparaţi fiind de ceea ce face (mai exact, ce nu face) Oana Zăvoranu, cu Tudy al ei cu tot, uităm că avem lângă noi oameni de valoare, cu un potenţial care, de multe ori, sfidează normalitatea. Trăiesc în acelaşi judeţ cu halterofilul Răzvan Martin, un triplu campion mondial la juniori şi medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Londra. Sunt mândru de acest lucru? Mi-e ruşine că nu am publicat mai multe articole despre performanţele acestui sportiv deosebit? Mi-a dat Răzvan o lecţie despre ceea ce înseamnă demnitatea? La toate cele trei întrebări răspund DA.

De fapt, nu doar eu trebuie să îmi cer scuze, ci toţi cei care, în ignoranţa noastră, am uitat că lângă noi trăieşte un om pentru  care vicisitudinile vieţii nu au făcut altceva decât să îl întărească. Cu un bun simţ de modă veche (total nespecific multor semeni ai noştri), Răzvan Martin ne-a demonstrat că o medalie de bronz la Jocurile Olimpice poate fi obţinută doar de un suflet medaliat cu aur. Vedem zilnic politicieni (scuze, oameni care fac politică) ce îşi arogă tot felul de performanţe, sfidându-ne. Dar, paradoxal, apar pe prima pagină, deşi nu au curajul să ne privească în ochi. Răzvan, în schimb, şi-a sters cu dosul palmei lacrimile, a strâns din dinţi, a ridicat halterele deasupra capului şi ne-a privit în ochi. Băiatul ăsta nu a învins cele 332 de kilograme, ci greutatea lacrimilor care i-au brăzdat faţa. S-au investit sume fabuloase în ramuri sportive neperformante, iar celor care fac performanţa li s-a aruncat, cu dispreţ, o pâine amară. Iartă-ne, Răzvane! Să nu uiţi însă că suferinţa ta a dat roade! Pentru mine, tu eşti campionul olimpic! Tu şi Mugur Saranciuc. Am ajuns la concluzia că trebuie să mă doară în cot de referendumurile lor, de circul lor ieftin şi prost, că tot ceea ce contează este onoarea. Din prea multă dragoste de România, te rog: Iartă-ne!

 

 

ArticoleRecomandate

Recomandari din RubricaEditoriale