EDITORIAL – Raimond PETRUŢ
După ultimul editorial pe care l-am publicat s-au găsit mai mulți binevoitori să îmi transmită (în special prin intermediul Facebook-ului) că sunt foarte dur, că folosesc un limbaj trivial și alte nesemnificative comentarii. Dacă a critica o stare de fapt a politicii românești este o vină, mi-o asum. Dar nu pot fi de acord cu cei care pupă-n cur pe efemerii conducători doar că așa dă bine. Așă că o să o lovesc cu încăpățânarea specifică unui ardelean în toate matraplazâcurile celor care fac politică și își bat joc de noi.
Așa că, stimabililor pupincuriști ,,feizbuciști”, nu o să tac. E clar? Vorba unei colege de breaslă, eu am curajul să îmi semnez materialele și, spre deosebire de voi, mi se rupe de toți cei cărora nu le place ceea ce scriu. Un articol de opinie înseamnă părerea mea și, după câte știu eu, proprietarul acestui ziar on line mi-a dat libertate totală de exprimare. Tot pe Facebook, un domn ( apelativul e din complezență!) se arăta foarte indignat că mi-am permis să îi înjur pe cei care fac politică. ,,Cristosul mamii voastre de nemernici!” le-am transmis în acel articol. Și nu am dreptate?! Și nu mă refeream doar la Victor Viorel Ponta, ci la toți. Insist asupra faptului că îmi susțin părerea (înjurătura, pentru cei pudici): ,,Cristosul mamii voastre de nemernici!”. Vedeți, de aceea Petre Țuțea a declarat, când Ion Ilici Iliescu a fost ales în 1990 președinte al României, că a făcut temniță grea pentru un neam de idioți. Prin urmare, voi, cei care vă căcați în drum și fugiți în tufe, ciocu mic! Dacă nu aveți nicio opinie sau dacă vă tremură morcovul în chiloți, e treaba voastră. Din parte mea, răbdați până nu mai puteți și până vi se acrește de tot ceea ce presupune clasă politică. Dar asta nu vă dă dreptul să criticați pe toți cei care au curajul să spună ceva. Deci, iluștrilor anonimi ,,feizbuciști”, tămăduitorii hemorozilor tâmpiților din politică, mă doare în cot că vă deranjez! Dacă voi, hienelor, aveți dreptul să vă lipiți buzele de fesele oricărui parvenit devenit parlamentar, eu nu am niciun drept să tac!