Prefectul Ioan Ţintean a participat recent la atelierul de lucru privind „Armonizarea şi coordonarea investiţiilor finanţate de la bugetul de stat cu cele finanţate din fonduri europene”, atelier organizat la Cluj-Napoca, de către reprezentanţi ai Băncii Mondiale, în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Scopul acestei iniţiative este realizarea unei mai bune coordonări a investiţiilor din România şi asigurarea unei abordări integrate a acestora.
Organizatorii evenimentului au prezentat concluziile analizelor pe care le-au efectuat, precum şi o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea coordonării investiţiilor publice finanţate de la bugetul de stat cu cele implementate prin fonduri structurale.
Astfel, temele supuse discuţiilor au făcut referire la:
- Armonizarea programelor finanţate din fonduri europene cu cele de la bugetul de stat;
- Prioritizarea investiţiilor publice pentru o mai bună armonizare a criteriilor de selecţie a proiectelor finanţate de la bugetul de stat – în special Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) – cu cele implementate cu fonduri UE;
- Rezultatele exerciţiului de prioritizare a proiectelor la nivel de judeţ;
- Ghidurile de investiţii pentru programele de finanţare care vizează infrastructura de drumuri, apă/canalizare şi infrastructura socială;
- Ghidul pentru Axa 4 a POR care ar permite implicarea unui număr mai mare de factori decizionali la nivel local.
În cadrul sesiunii de întrebări şi răspunsuri, prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, Ioan Ţintean, a precizat că în opinia dânsului analizele efectuate par a fi centrate, în mod eronat, pe indicatorul care face referire la numărul populaţiei, în detrimentul altor criterii de selecţie care ar putea contribui la dezvoltarea zonelor defavorizate. Din argumentele expuse rezultă că membrii echipei care a întocmit studiul consideră prioritare pentru finanţare proiectele din jurul marilor centre urbane, pe motiv că prezintă avantajele unei infrastructuri de transport deja existentă. În consecinţă, prefectul a punctat în intervenţia sa faptul că aplicarea recomandărilor formulate ar genera două situaţii extreme: pe de o parte o zonă a centrelor urbane extrem de aglomerată, iar pe de altă parte, o zonă defavorizată, marginalizată şi supusă fenomenului depopulării.
„Apreciez munca laborioasă şi preocuparea dumneavoastră pentru abordarea integrată a investiţiilor, însă sunt dezamăgit să aud că, în fond, ceea ce ne recomandaţi înseamnă ca mare parte a regiunii Nord-Vest să fie supusă marginalizării, prin favorizarea celor din jurul marilor centre urbane. Adică cei avantajaţi să fie şi mai avantajaţi, iar cei aflaţi în zone mai îndepărtate şi defavorizate să fie şi mai mult izolaţi. Din punctul meu de vedere, numărul actual al populaţiei nu trebuie să fie un criteriu decisiv în selecţia proiectelor, deoarece trebuie să privim în ansamblu şi să avem o viziune de dezvoltare pe termen lung. Dacă ne-am concentra doar pe dezvoltarea zonei proxime marilor oraşe, ar însemna să uităm de turism şi să contribuim la alungarea investitorilor din oraşele şi judeţele mici, care vor deveni neatractive în perspectiva lipsei investiţiilor în infrastructură. Sunt ferm convins că principalul criteriu care trebuie respectat în România este cel al dezvoltării echilibrate, reducerea disparităţilor dintre arealele bogate şi sărace fiind, de altfel, unul dintre principalele obiective ale proiectului de regionalizare.
Atelierul de lucru a avut loc în contextul derulării proiectului de asistenţă tehnică privind prioritizarea, armonizarea şi coordonarea investiţiilor publice finanţate de la bugetul de stat cu cele din fonduri ale Uniunii Europene, iniţiat de Banca Mondială în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar concluziile studiilor şi recomandările expuse nu au statut normativ, ci doar rol consultativ. Prezentările au fost pregătite de o echipă tehnică a Băncii Mondiale şi nu reflectă neapărat opiniile şi poziţia directorilor executivi ai Băncii Mondiale, ale Uniunii Europene sau ale Guvernului României.
