,,HIG EGO AVM SIGNVUM LATITATIS POPVLI DACOROMANI”. Acestea sunt literele de o şchioapă încrustate pe soclul statuii Lupa Capitolina din Ciceu-Cristeşti, satul transilvănean cu cele mai multe monumente ,,pe cap de locuitor”. Meritul îi aparţine, în cea mai mare parte, doctorului Traian Dascăl, fiu al satului.
S-a născut la 21 noiembrie 1938, în Cristeştii Ciceului (unde face şi şcoala primară, iar cea elementară la Reteag). Urmează Liceul Sanitar Cluj, iar ulterior Facultatea de Stomatologie la Universitatea de la Timişoara. Traian Dascăl a donat peste 30 de monumente (atât statui, cât şi busturi), monumente care dovedesc că patriotismul adevărat nu piere. Cele mai multe sunt amplasate în satul său natal. Astfel, mulţumită contribuţiei doctorului Dascăl, Cristeştii Ciceului este satul cu cele mai multe monumente din Transilvania.
Virtus romana rediviva!
Da, se poate spune că în micuţul sat de pe malul drept al Someşului spiritul patriotic a învins. Localitatea deţine un record: satul cu cele mai multe statui din Transilvania. Artizanul? Traian Dascăl. Soarta nu i-a dăruit niciun moştenitor, aşa că a ales ca toată agoniseala lui şi a soţiei să se ducă în statui. E greu de spus cine îi va mai urma exemplul medicului năsăudean care a investit în statui, timp de 15 ani, suma de 500.000 de lei, adică, 5 miliarde de lei vechi. Lupa Capitolina, simbolul latinităţii, este preferata medicului năsădean. Motiv pentru care în judeţ sunt nu mai puţin de cinci astfel de monumente.
O statuie la o sută de locuitori
Satul Ciceu Cristeşti are mai puţin de 1.000 de suflete, deci la fiecare 100 locuitori este ,,repartizată” o statuie. Locuitorii sunt mândri pentru că, aşa cum declara pentru Transilvania-tv.ro tanti Maria ,, noi, oamenii din Cristeşti, cum să nu fim mândri că avem atâtea statui? Că, doar, noi, ăştia de pe lângă Someş, toţi am fost buni români. Astea nu-s statui. De fapt, sunt pietrele de temelie ale neamului nostru. Îs io ţărancă, dar măcar îmi iubesc ţara. Cinste domnului Traian Dascăl!” Ca semn al recunoştinţei pentru eforturile băneşti prin donaţiile materializate în monumente istorice şi culturale, consătenii săi din Cristeştii Ciceului, au dat numele său şcolii primare în care a învăţat (astăzi local de Grădiniţă), dezvelind şi o placă pe care au consemnat: „Această clădire, azi Grădiniţa de copii, era Şcoala la care a fost elev, între anii 1946-1950, medicul stomatolog Gheorghe Traian Dascăl, cel care a ridicat şi donat pe Valea Someşului monumente şi busturi ca simbol al latinităţii, a Marii Uniri şi a unor distinse personalităţi ale istoriei, ştiinţei şi culturii. Dezvelită de Asociaţiunea Culturală Astra, Despărţămintele Cluj, Dej, Blaj, Iaşi, Bistriţa şi Năsăud, în ziua de 21 noiembrie 2008, la a 70-a aniversare a zilei de naştere”.
Doctorul stomatolog a devenit doctor de…patriotism!
Medicul Traian Gheorghe Dascăl îşi începe activitatea profesională în judeţul Neamţ, după care revine în Bistriţa-Năsăud şi activează ca stomatolog la Bistriţa-Bârgăului, Nuşeni şi Beclean. Din 15 mai 1978 este transferat la Dispensarul Medical din comuna Zagra, unde lucrează până la data de 1 august 1993 când, pe bază de concurs, ocupă un post la Policlinica din Năsăud. A audiat ocazional cursuri de istoria literaturii române şi universale la Universitatea din Bucureşti, cursuri de drept roman şi arheologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, cursuri de teoria muzicii la Conservatorul „G. Dima” din Cluj-Napoca, precum şi cursuri de istoria artelor la Universitatea de Vest din Timişoara. Printre altele, a studiat flora medicinală de pe Valea Ilişua. La Năsăud devine membru activ al Astrei, ocupând funcţia de vicepreşedinte al Despărţământului Năsăudean al Astrei şi de preşedinte a secţiunii medicale. Sub egida Asociaţiunii Culturale Astra, a donat peste 30 de monumente (busturi, statui) ale personalităţilor istorice sau culturale. De remarcat sunt Monumentul Eroilor, Crucea Eroilor Unirii (cu efigiile lui Ferdinand I, Al. I. Cuza, M. Viteazu şi Ştefan cel Mare), grupul statuar Lupa Capitolina (flancat de busturile regilor Decebal şi Traian), Crucea Bisericii vechi, busturile lui Mihai Eminescu, Andrei Mureşanu, Ion Creangă, George Coşbuc şi Karoly Torma, toate în satul natal, Cristeştii Ciceului, bustul lui Eminescu a fost donat comunei Chiueşti (jud. Cluj), de asemenea, Şcoala Generală „Mihai Eminescu” din Năsăud, unde mai tronează semeţ statuia Regelui Ferdinand Întregitorul (în mărime naturală) şi Lupa Capitolina, iar în centru, Bustul lui Mihai Eminescu. Oraşului Dej i-a oferit bustul lui Iuliu Hossu şi Lupa Capitolina, Becleanului bustul lui Ferdinand, şi două busturi ale lui Liviu Rebreanu; localităţii Rebrişoara bustul regelui Decebal; la Maieru – Lupa Capitolina şi bustul lui Iustin Ilieşiu (pentru Maieru şi Anieş); la Leşu – Lupa Capitolina; La Zagra – bustul lui Nicolae Drăganu; la Nuşeni – bustul lui Janos Bolyai; la Poiana Ilvei – bustul lui Sever Pop; localităţii Coşbuc – bustul regelui Decebal, Pentru eforturile depuse pe linia mecenatului, numeroase localităţi i-au oferit titlul de „Cetăţean de Onoare”, înmânat de primarii respectivelor localităţi, în urma hotărârilor de Consiliu Local. Astfel, oraşele Dej, Năsăud şi Beclean, apoi localităţile Zagra, Maieru, Leşu, Chiueşti (jud. Cluj), Rebrişoara, Cristeştii Cicuelui, urmând Coşbucul, i-au oferit aceste titluri onorifice.
Traian Dascăl nu şi-a uitat obârşiile
Cu satul său natal, Cristeştii Ciceului, medicul a fost foarte generos. Aici sunt nouă busturi şi ansambluri arhitecturale. Efortul medicului a fost răsplătit de autorităţi cu titluri de cetăţean de onoare. Domnitorul Petru Rareş, ultimul venit în Pantheonul din Cristeşti, se alătură Lupei Capitolina, lui Decebal, Traian, Andrei Mureşanu, George Coşbuc sau Mihai Eminescu. Simbolul latinităţii şi toate aceste personalităţi ale culturii noastre sunt nişte prezenţe discrete pe uliţele satului, în faţa bisericii, a şcolii şi la intersecţia unor străzi importante. Mare iubitor de istorie, medicul nu s-a uitat la bani. El spune că statuile sunt copiii lui fiindcă Dumnezeu nu i-a dat alţii. Timp de 15 ani şi-a dat toată agoniseala pe nu mai puţin de 30 de statui şi ansambluri arhitectonice înălţate în 13 localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud.
Raimond Petruț
