Declaraţia mea politică de azi este un apel către primul ministru, domnul Victor Ponta, către ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus şi către toti membrii Executivului de a ne susţine, pe noi, parlamentarii din Nordul ţării într-un demers dificil, acela de modificare a Master Planului General de Transport în sensul respectării Legii nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Reţele de transport, în care se propunea legarea Ardealului de Bucovina prin autostrada Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava. Domnule prim-ministrul, domnuloe ministru al transporturilor, vă rog să nu izolaţi Nordul şi să ne sprijiniţi în retrasarea pe harta drumurilor ţării a traseului tradiţional care leagă Transilvania de Bucovina, cel mai folosit coridor european în relaţia vest-est de-a lungul vremii, încă din anul 1817, coridor pe care considerăm că trebuie să îl menţinem actual şi în zilele noastre, un drum care trece prin inima Europei, aşa cum este considerat şi atestat oficial Maramureşul şi se deschide către Bucovina, către limita de est a Europei.
Construirea de autostrăzi trebuie să fie una dintre priorităţile oricărui guvern, indiferent de culoarea sa politică, având în vedere importanţa autostrazilor pentru mediul de business dar şi pentru populaţie, în sens larg şi, mai ales, pentru menţinerea unei uniformităţi a dezvoltării regionale în România, în primul rând prin dirijarea fluxului economic către zonele mai puţin dezvoltate, fiind evident că fluxurile de investiţii urmăresc infrastructura de transport. În mod evident, la nivel European dezvoltarea economică se face pe o axă vest-est, iar pentru România acest lucru ar trebui să focalizeze atenţia construirii pe aceeaşi axă, continuând drumul european care să lege Europa, prin autostrada M3 din Ungaria de Ardeal şi făcând legătura cu Bucovina, prin pasul Tihuţa. Realizarea unei autostrăzi pe un coridor European (E58) este o prioritate europeană şi trebuie să fie şi una naţională, mai ales având ăn vedere dezvoltarea economică la nivel European, dar şi importanţa geostrategică a unui culoar european pana la graniţa cu Rusia, în contextul deschiderii spre Europa al Republicii Moldova şi al Ucrainei.
Cu toate acestea, în Master Planul General de Transport prezentat de ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus la data de 13 ianuarie 2015, nu se regăseşte între priorităţile Guvernului un traseu care intre două regiuni istorice extrem de importante ale României – Bucovina şi Ardealul, legate traditional prin Pasul Tihuţa, DN 17, Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, în condiţiile în care guverne anterioare au luat în calcul această posibilă legatură între Ardeal şi Nordul Moldovei. Astfel, o variantă care să lege Transilvania de Moldova prin Bistriţa – Suceava, a fost luată în calcul înca din iulie 1996 când premier era domnul Nicolae Vacaroiu. Atunci, prin Legea nr 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţie, una din autostrăzile prevăzute era Cluj-Napoca – Dej – Bistriţa – Suceava – Botoşani – Ştefăneşti.
În anul 2006, Guvernul condus de domnul Călin Popescu Tăriceanu a venit cu un nou plan de transport, aprobat prin Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Reţele de transport. În varianta din anul 2006 se propune legarea Ardealului de nordul Moldovei prin autostrada Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava. Traseul Satu Mare – Suceava, identificat împreună cu Uniunea Europeană, este considerat a fi unul prioritar şi urma a fi realizat până în anul 2015 şi în continuare, conform Strategiei pentru transport durabil a Guvernului României pe perioada 2007-2013 si 2020, 2030, anexa nr.7, din martie 2008.
Noul Master Plan General de Transport pune Nordul într-o situaţie critică din punct de vedere al dezvoltării economice, îl condamnă la izolare, reduce fluxurile de investiţii în zonă şi împiedică dezvoltarea durabilă a regiunii. Izolarea geografică a Nordului ţării, decalajul de dezvoltare între această zonă şi restul ţării se va majora. Moldova este cea mai subdezvoltată regiune a ţării, cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decât media pe ţară şi principala sursă de emigraţie din ţară, iar izolarea ei de vest nu va face decât să crească şi mai mult gradul de sărăcie şi depopulare. Lipsa unei infrastructuri adecvate va scădea calitatea vieţii din Ardealul de nord, va reduce investiţiile străine şi implicit crearea de locuri de muncă.
O autostradă care să lege Ardealul de Bucovina ar duce la dezvoltarea economică a zonei. Autostrada ar favoriza deschiderea regiunilor pentru industrie, economie, transport rutier şi turism, ca acestea să se poată dezvolta pe deplin atât în context intern dar şi internaţional. Conectarea infrastructurii de autostrăzi cu Europa Occidentală este de o maximă importanţă, mai ales pentru multe dintre firmele din România care sunt multe dintre ele companii exportatoare.
Cetăţenii din cele cinci judeţe din Nord care aşteaptă construirea autostrăzii promise din anul 2006 fac un apel la întreaga clasă politică să înteleagă importanţa economică şi socială, ca şi contextul internaţional al unui traseu Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, cu deschidere mai departe, spre Republica Moldova, să respecte legile ţării şi proiectele asumate în trecut şi să reintroducă pe lista de priorităţi o Autostradă a Nordului. Sunt peste 2, 4 milioane de oameni care aşteptă sprijinul dumneavoastră, care speră că nu îi veţi condamna la izolare, care speră că vă pasă de fiecare dintre ei, de dezvoltarea economică, socială şi turistică a României, de calitatea vieţii fiecăruia dintre cetăţenii acestei ţări.
În numele lor, vă mulţumesc!
Ioan Oltean,
Deputat PNL
