Spre deosebire de majoritatea localităţilor din ţară, unde cei dispăruţi sunt comemoraţi în prima zi a lui Brumar ( când sunt sărbătoriţi Sfinţii doctori fără de arginţi Cosma şi Damian), pentru creştinii de pe Valea Mare, ,,Ziua morţilor” are loc în data de 8 noiembrie, cu prilejul Soborului Sfinţilor Mihail şi Gavril.
„De când se ştiu, creştinii de aici îşi cinstesc morţii la această dată. Cu mic, cu mare vin în cimitirele satului pentru a aprinde o lumânare, pentru a împodobi cu flori mormintele şi pentru a vărsa o lacrimă la căpatâiul celor plecaţi la Dumnezeu: mama, tata, fratele, sora, soțul sau soția” a precizat părintele paroh Dumitru Zinveli, care păstoreşte la Negrileşti de aproape 30 de ani. Sute de credincioşi au urcat astăzi cu pioşenie în ,,ţinţirmurile” aflate pe colinele domoale de sub poalele Cetăţii Ciceului şi au vărsat o lacrimă lângă locurile de veci ale celor care au trecut în ,,lumea fără dor”.
Cu lacrimi în ochi, negrileștenii răspândiți, aidoma petalelor unei flori suflate de vânt, în toate cele patru zări, s-au întors acasă, pentru a rosti în liniște o rugăciune lângă crucile ce împânzesc cele două cimitire.
Așa cum am precizat și într-un alt articol, biserica ortodoxă îi numește pe cei trecuți în viata de dincolo “adormiți”, termen care are întelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență. Hristos i-a dat cuvântului “adormit” înțelesul care îl asociază cu învierea. Când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică, de 12 ani, murise, spune: “Nu plângeți; n-a murit, ci doarme.” În fiecare an, spre seară, lumânările aprinse în cimitirele din Negrilești par constelaţii de stele, surori ale corpurilor astrale care luminează bolta cerească.
Raimond Petruț