În prima zi a lui martie, pescarii au început repopularea cu știucă a râului Șieu

Bun găsit în lumea minunată a naturii şi a pescuitului sportiv din România. Ne apropiem cu paşi repezi de mărţişor şi de primele zile ale primăverii. Dar în acelaşi timp ne bucurăm de faptul că proiectul început în ceea ce priveşte popularea râului Şieu cu ştiucă prinde contur.

Una peste alta, acest proiect a prins contur din dorinţa de a readuce în apele Şieului specia care pe vremuri făcea furori în rândul pescarilor bistriţeni şi care, din nefericire, în ultimii zece ani este într-un regres continuu.

Dar oare de ce pescuim? Noi, ăştia simpli, antrenaţi în cotidianul fără de sfârşit? Sunt sigur că unii dintre noi, pentru simplul motiv de a fugi de acasă, de a fi liberi o zi, două, trei, de a scăpa de grijile zilnice, poate pescuiesc pentru că îi linişteşte, pentru că acel loc unde se termină pământul şi începe apa le trezeşte în suflet nişte vibraţii pe care nu le pot explica, descrie sau prigoni.

Ciudat sau nu, mă înscriu printre aceşti oameni. Mirosul stufului, zgomotul broaştelor şi mirosul de baltă sunt pentru mine echivalentul raiului pe pământ. Primele raze ale soarelui, care se reflectă în luciul apei, pentru mine reprezintă dependenţa.

Cu toate că apele interioare ale judeţului nostru nu sunt de o calitate prea bună, iar gunoaiele fac decorul dezolant în multe zone ale râurilor, lăsând mult de dorit. Din pasiune pentru voi, pescarii, joi s-a materializat prima populare cu ştiucă şi primul semn că suntem adevăraţi protectori ai naturii.

Trebuie să reamintesc iniţiatorii acestui proiect şi să-i felicit în acelaşi timp. Ei sunt Ovidiu Arsinte, Andrei Sălăjan, Asociaţia Esox şi toţi cei peste o sută de pescari care au donat pentru materializarea acestui proiect. Nu pot să nu amintesc cei doi,ecologisti consilieri locali care au donat 1.000 lei, indemnizaţia pe o lună din retribuţia Consiliului local al Primăriei Bistriţa.

Din păcate sunt frustrat de faptul că din cei 5.000 de pescari legitimaţi, au răspuns acestui apel un procent destul de mic, dar în acelaşi timp comentează şi vociferează că nu se face nimic pe apele interioare. Dar domnilor, v-aţi învăţat doar să cereţi şi să primiţi, fără să daţi în schimb nimic, cu pretenţii la potenţialul piscicol.

Pentru toţi cei care au donat, în sensul acesta vă aştept live, sâmbătă seara, în cadrul emisiunii De-ale Pescarilor, difuzată pe AS-TV, unde va avea loc tombola şi se vor oferi premiile, din partea magazinului de profil „Fir Intins”.

Vă reamintesc faptul că pescuitul ştiucii este interzis în această perioadă, până pe data de 15 aprilie. Doresc să trag un semnal de alarmă pescarilor bistriţeni, rugându-i imperios să-şi vizeze permisele de pescuit pe anul în curs, pentru a nu avea surpriza să fie sancţionaţi pe malul apelor de organele abilitate de control, aşa cum s-a întâmplat săptămâna trecută.

Martie – Calendarul pescarului

În luna martie, datorită marilor variaţii de temperatură, direcţiei şi intensităţii vântului, precum şi nivelului, limpezimii şi culorii apelor, pentru pescuit sunt încă indicate porţiunile însorite şi adăpostite. Se obin rezultate bune la pescuitul lansat.

Avat – se obţin unele rezultate cu peşte viu (oblet) şi nălucă mică, rotativă albă, între ape;
Babuşca şi obletul – încep să se prindă normal, în zilele frumoase, şi cu paste (mămăligă, pâine);
Bibanul este activ, pescuindu-se mai ales cu râmă. La lansetă, cu năluci mici, de preferat rotative;
Carasul, crapul, linul şi plătica, deşi nu devin cu adevărat activi decât în aprilie, pot fi prinşi şi în această lună, cu momeli animale (râme, buchet de viermuşi sau libelule), pe fund, la apă puţin adâncă;
Cleanul nu mai poate fi pescuit la distanţă ca în februarie, decât atunci când râul este la nivelul normal. Uneori muşcă pe fund la râmă, şorici de porc, brânză topită;
Mreana – se prinde foarte rar, la râmă, brânză topită;
Roşioara – către fund, cu libelule şi viermuşi;
Scobarul – cade bine, la fund, cu viermuşi, râme roşii, pâine;
Somnul de talie mică – la râmă;
Şalăul – cu peşte viu, destul de frecvent;
Ştiuca – se prinde frecvent cu peşte viu şi la lansetă, cu năluci recuperate încet;
Văduviţa – cu momeli animale, la fund, pe lângă arbori căzuţi şi alte ascunzători.

Marius Rus

 

Recomandari

Lasă un comentariu

Alte Articole