Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Bistrita-Nasaud celebrează în perioada 20-25 aprilie 2015, Săptămâna Europeană a Vaccinării.
Săptămâna Europeană a Vaccinării este o iniţiativă regională condusă şi coordonată de Biroul Regional pentru Europa al OMS şi implementată de Statele Membre ale Regiunii europene. Săptămâna Europeană a Vaccinării promovează ca mesaj cheie faptul că vaccinarea fiecărui copil este esenţială pentru prevenirea bolilor şi protejarea vieţii.
În perioada 20-25 aprilie, în ţara noastră, sub sloganul „Prevenire. Protecţie. Imunizare.”, se vor derula activităţi de informare şi implicare a publicului ţintă și de abordare a provocărilor legate de vaccinare, precum şi organizarea de puncte şi sesiuni de vaccinare accesibile comunităţilor cu risc, identificate.
Anul 2015 marchează a 10-a aniversare a Săptămânii Europene a Vaccinării.
A 10-a ediţie a Săptămânii Europene a Vaccinării oferă o oportunitate de a crește gradul de conștientizare cu privire la progresele care au fost realizate de programele de imunizare, precum și necesitatea de a crește angajamentul pentru imunizare.
Este nevoie de un angajament crescut faţă de imunizare, la nivel politic, profesional și personal, pentru a proteja beneficiile obţinute de sănătatea publică și pentru a evita golurile imunitare.
Tema campaniei este: Angajament pentru imunizare – cum poate Europa să elimine bolile care pot fi prevenite prin vaccinare? Scopul campaniei este: Creşterea acoperirii vaccinale prin vaccinarea unui număr cât mai mare de copii rămaşi nevaccinaţi / vaccinaţi incomplet (restanțieri) cu vaccinuri ROR şi polio, în principal.
Punerea în aplicare pe scară largă a programelor de imunizare în ultimii 30 de ani a condus la realizări remarcabile.
Regiunea europeană a OMS a fost certificată ca fiind „fără poliomielită” în anul 2002, iar în ultimele decenii numărul de cazuri de rujeolă din regiune a fost redus cu mai mult de 90%.
Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut. Lacune în acoperirea vaccinală persistă în toate ţările. În timp ce, succesul programelor de imunizare în controlul bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare a condus la faptul ca mulţi părinţi şi profesionişti din domeniul sănătăţii să nu se mai teamă de aceste boli, încrederea publicului în vaccinuri a fost afectată de diverse grupuri, site-uri web sau de către presă, care, au pus sub semnul întrebării necesitatea şi siguranţa vaccinării.
De asemenea, în procesul de stabilire a priorităţilor pentru sănătate, angajamentul politic față de imunizare a scăzut. Este necesar ca sprijinul politic puternic pentru imunizare să fie menţinut, altfel Europa riscă reapariţia bolilor foarte contagioase care vor cauza îmbolnăviri, dizabilităţi şi decese şi, vor plasa o povară considerabilă asupra sistemelor de sănătate.
Epidemiile recente de rujeolă şi rubeolă accentuează responsabilitatea regională pe care toţi trebuie să ne-o asumăm, pentru a menţine sub control bolile care pot fi prevenite prin vaccinare.Vaccinarea salvează milioane de vieţi în fiecare an şi, acest succes al sănătăţii publice, trebuie susţinut.
Cu toate acestea, unul din cinci copii şi mulţi adulţi, nu sunt vaccinaţi corespunzător.
Lipsa cunoştinţelor privind vaccinarea este un motiv cheie pentru care mulţi adulţi decid, în mod conştient, să nu se vaccineze sau să nu-şi vaccineze copiii.
Este imperativ necesar ca toate ţările din Europa să furnizeze informaţii clare, corecte şi echilibrate despre riscurile bolilor şi beneficiile vaccinurilor.
În România, Campania de celebrare a Săptămânii Europene a Vaccinării este coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI PRIVIND VACCINAREA
I.Bolile infecţioase şi epidemiile mai fac victime in zilele noastre?
DA. Continuă să existe boli infecţioase care produc suferinţe şi decese, precum rujeola ,rubeola, tusea convulsivă (Pertussis) şi tetanusul neonatal. Potrivit OMS, se înregistrează 1,4 milioane decese prin boli care pot fi prevenite prin vaccinare, la copii sub 5 ani. În ultimii ani, ţări din Regiunea Europeană/OMS s-au confruntat cu epidemii sporadice, în special de rujeolă şi rubeolă. Aceste epidemii continuă să ameninţe Europa, având drept consecinţe decese în rândul copiilor şi adulţilor. Oamenii se deplasează cu uşurinţă dintr-un loc în altul, aşa că virusurile nu cunosc graniţe.
II.În condiţiile actuale de igienă şi sanitaţie, mai sunt necesare vaccinările?
DA. Bolile împotriva cărora se face vaccinare reapar, dacă oprim programele de imunizare. În timp ce o igienă mai bună, spălatul pe mâini şi apa curată pot proteja oamenii împotriva unor boli ca gripa şi holera, cele mai multe virusuri se răspândesc, indiferent de cât de curaţi suntem. Dacă oamenii nu sunt vaccinaţi aşa-numitele boli vechi reapar rapid, ca de exemplu rujeola.
III.Se mai poate spune astăzi că vaccinarea salvează vieţi?
DA. Conform estimărilor OMS, vaccinarea salvează anual viaţa a mai mult de 3 milioane de persoane din întreaga lume. Atunci când este introdus un nou vaccin, iar acoperirea vaccinală este mare, se produce o scădere importantă a numărului de persoane infectate. Când acoperirea vaccinală scade, bolile reapar. Imunizările pot, de asemenea, să îi protejeze pe cei nevaccinaţi prin prevenirea răspândirii bolilor infecţioase: când sunt destule persoane vaccinate intr-o comunitate, bolile nu se mai pot răspândi.
IV.Este adevărat ca mulţi oameni care contractează boli infecţioase au fost de fapt vaccinaţi?
NU. Cei mai mulţi oameni care suferă de boli evitabile prin vaccinare nu au fost vaccinaţi. Este adevărat insă că, din cauza complexităţii sistemului imunitar, nici un vaccin nu oferă protecţie 100 %, iar adesea protocoalele de vaccinare nu sunt riguros respectate: peste 90% din cazurile de rujeolă raportate în anul 2009 au primit mai puţin decât cele două doze recomandate de vaccin rujeolic.
V.Este mai bine să capeţi imunitate de la boală decât prin vaccinare?
NU. Vaccinurile oferă sistemului imunitar informaţii suficiente pentru a lupta împotriva unui virus invadant şi pot preveni complicaţii grave şi decesul. Este adevărat că bolile oferă sistemului imunitar mai multe informaţii decât vaccinurile. Sistemul imunitar necesită insă numai o anumită cantitate de informaţie pentru a recunoaşte un micro-organism invadant, in consecinţă, vaccinurile sunt pe deplin capabile să ofere imunitate pe termen lung.
VI.Este adevărat ca vaccinările sunt insoţite de multe efecte adverse, iar în unele cazuri chiar de decese ?
NU. Vaccinurile au efecte adverse, dar nici unele dintre acestea nu sunt atât de severe ca bolile respective. Toate tratamentele medicamentoase inclusiv vaccinarea, pot avea efecte adverse. Dar durerea, febra moderată şi chiar unele efecte adverse grave extrem de rare trebuie să fie comparate cu consecinţele contractării bolii împotriva căreia se vaccinează; în cazul poliomielitei, de exemplu, aceste consecinţe pot include paralizia; unele boli “dezamorsate” prin vaccinare pot avea drept consecinţă chiar decesul.
VII. Reprezintă vaccinarea o procedură cost-eficientă?
Imunizarea este, fără indoială, cea mai cost-eficientă realizare în domeniul sănătăţii din epoca modernă. Este unul dintre serviciile rare care costă foarte puţin, dar oferă beneficii imense pentru sănătatea populaţiei. Un studiu realizat în 11 ţări vest-europene arată că pentru tratamentul rubeolei se cheltuie 209-480 Euro pe caz, in timp ce vaccinarea împotriva rubeolei costă 0,17-0,97 Euro/persoană.
VIII. Reprezintă gripa un pericol banal?
NU. Gripa este o boală gravă care omoară mai multe sute de mii de oameni din întreaga lume, în fiecare an. Boala este extrem de periculoasă pentru copiii mici, persoanele vârstnice cu sănătate şubredă şi pentru pacienţii cu o boală pulmonară şi/sau cardiovasculară. Mai mult, persoanele neprotejate pot transmite virusul unor grupuri cu risc crescut, precum pacienţii din spitale şi rezidenţii căminelor/spital unde contaminarea poate conduce la deces.
IX.Este adevărat ca vaccinul antigripal este foarte putin eficace?
NU. Vaccinul gripal protejează eficace 70 % din persoanele vaccinate. În ciuda vaccinării, gripa poate cauza multe absenţe de la locul de muncă sau şcoală, acreditând părerea că vaccinul gripal nu este foarte eficace. De fapt, numeroase virusuri pot produce simptome asemănătoare gripei. În plus, tulpini numeroase de virus gripal circulă în fiecare sezon rece gripal, iar vaccinul oferă imunitate pentru tulpinile cele mai răspândite.
X.Reprezintă bolile copilăriei, împotriva cărora se aplică vaccinarea, episoade rare, nefericite ale vieţii?
NU. Bolile copilăriei sunt serioase şi pot conduce la complicaţii severe. Boli precum rujeola, oreionul şi rubeola sunt denumite bolile copilăriei pentru că de obicei afectează copiii, dar survin uneori şi la adulţi. Ele nu rămân fără urmări negative şi pot conduce la complicaţii serioase, inclusiv sindromul rubeolei congenitale.
XI.Vaccinarea multiplă la o singură prezentare poate creşte riscul efectelor adverse la copii?
NU. Sistemul imunitar al copilului gestionează mai multe sute de corpi străini în fiecare zi şi poate suporta mai multe vaccinuri administrate în acelaşi timp. Anticorpii sunt proteine menite să recunoască micro-organismele invadante. Antigenele/anticorpii creaţi prin vaccinarea copilului sunt cantitativ nesemnificativi fata de cei “fabricaţi” în mod natural în timpul unei răceli sau simple dureri în gât.
XII. Vaccinul combinat DTP (anti- difterie, tetanos, tuse convulsivă) sau vaccinul anti-poliomielitic pot cauza sindromul morţii subite la sugar ?
NU. Nu există o corelaţie documentată între această vaccinare şi sindromul morţii subite la sugar. Pe de altă parte, aceste patru boli pot cauza risc semnificativ de deces la copiii neimunizaţi.
