Citeam cu stupoare despre reacţia cel puţin deplasatã a unui preot bistriţean faţă de critica, întemeiată zic eu, a felului în care acesta alege să-şi împărtăşească şi vecinilor mai puţin evlavioşi serviciile religioase.
Nu, nu am o problemã cu biserica. Fiecare e liber sã creadã ĩn ce vrea. Am o problemã cu manipularea. Şi cu lupii deghizaţi ĩn oi.
Pentru cã numai cineva care gestionazã o afacere şi-o aparã cu atât de mult pathos. Şi Biserica a devenit, ĩn unele parţi, o afacere speculativã şi manipulativã.
Ca om politic, stiu cã critica Bisericii mã va costa electoral. Stiu cã sunt printre puţinii oameni politici care riscã o abordare criticã a imixtiunii dintre politicã şi Bisericã. Pentru cã majoritatea politicienilor atribuie discreţionar fonduri publice confesiunilor religioase, ĩn schimbul voturilor enoriaşilor. Iar acest “comerţ” ne costã pe toţi, indiferent de confesiune.
Ĩn altã ordine de idei, nu ĩmi voi clãdi cariera politicã pe ipocrizia relaţiei politicului cu Biserica. Şi ştiu, de asemenea, cã electoratul cãruia mã adresez şi pe care mi-l doresc, adicã clasa de mijloc, este capabil sã vadã dincolo de clopolniţele unei biserici.
Am vãzut partide precum PSD şi, uneori, PDL, axându-şi campania electoralã ruralã pe relaţia cu Biserica. Eu cred cã acea practicã ţine de trecut. Cred cã statul cu adevãrat laic reprezintã viitorul. Ştiu cã şi pentru un partid reformist şi modern precum Forţa Civicã sunt considerat radical prin critica simbiozei politicã-bisericã, dar punctul pe „i” trebuie pus o datã pentru totdeauna.
Alegem Biserica pentru ca vrem sa fim cu „cele sfinte”, dar politica are cu totul alt rol pentru societate, şi, cu siguranţã, numai spiritualã nu e!
Sunt credincios, ĩnsa nu voi invoca niciodatã un aspect intim precum confesiunea religioasã pentru a face politicã. Pentru cã o bunã administraţie localã şi o guvernare eficientã nu se face cu rugãciuni, se face cu expertizã şi cu oameni competenţi şi bine instruiţi.
Urs Gavrilã, preşedinte Forţa Civicã Bistriţa-Nãsãud
