Este vorba despre o petiție online (vezi linkul de mai jos), demers care a fost inițiat pe la mijlocul lunii martie a.c. și care se încheie în aceste zile. În esență, acțiunea se vrea a fi un foarte serios semnal de alarmă adresat autorităților locale și centrale împotriva soluției alese – ca loc de amplasare, tip de proiect, mod de consultare a locuitorilor din zonă etc. – pentru construirea unui mega-depozit de deșeuri. Denumirea oficială completă a controversatului proiect este ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Maramureș” (SMID), titular al proiectului fiind Consiliul Județean (CJ) Maramureș. În ceea ce privește finanțarea, este vorba despre fonduri europene și, una peste alta, incluzând și partea de cofinanțare, se (va) ajunge la o sumă undeva între 55 și 65 milioane euro. Conform datelor oficiale, proiectul cuprinde: ”Centrul de management al deşeurilor în comuna Fărcaşa, sat Sârbi; staţie de transfer şi stocare în: Sighetu Marmaţiei, staţii de trasfer în: Târgu Lăpuş şi Moisei, 7 centre de colectare a deşeurilor voluminoase, închiderea a 6 depozite neconforme din mediul urban (…)”. Ei bine, nodul gordian al chestiunii a fost și este în special ceea ce înseamnă viitorul uriaș depozit așa-zis ecologic din localitatea Sârbi – Fărcașa; sau, cum tot mai mulți contestatari îi spun prescurtat pe internet, viitoarea ”groapă de gunoi” a Maramureșului. De asemenea, trebuie subliniat faptul că opozanții, în ideea generică ”NU AICI! NU AȘA!”, însă fără a contesta categoric necesitatea rezolvării problemei deșeurilor într-o variantă cât mai modernă, eficientă și ecologică, ei totuși contestă cu vehemență în pricipal locul ales de autorități pentru amplasarea viitorului mega-depozit! În acest context, peste 3.200 de persoane au semnat deja petiția, numărul semnatarilor crescând cu fiecare zi. Mai jos puteți citi și ce conține petiția menționată.
(Peter-Vasile CZOMPA)
Puteți citi și semna petiția aici:
http://facem.de-clic.ro/sos-farcasa
”PETIȚIE: Maramureșul nu e groapă de gunoi!
Inițiator: Rețeaua ZERO WASTE România și Salvați Fărcașa
Destinatar: Președintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Cioloș, d-nei ministru a mediului – Cristiana Pașca Palmer, d-nei ministru a Fondurilor Europene – Carmen Aura Răducu, d-lui ministru al Dezvoltării Regionale – Vasile Dâncu
Zona Fărcașa, jud. Maramureș, este recunoscută pentru potențialul său agricol, natural și turistic. Amplasarea unui mega-depozit de gunoi la Fărcașa ar presupune relocarea altor depozite de gunoi din județ și ar descuraja eforturile în vederea reciclării depuse în ultimii 10 ani de comunitățile și autoritățile locale, model de responsabilitate demn de urmat.
Instanțele au fost deja sesizate: exista două procese pe rol împotriva construirii depozitului și un dosar penal cu privire la fals și uz de fals în cadrul procedurii de aprobare a executării depozitului de deșeuri.
Solicităm:
• revizuirea proiectului SMID MM, întrucat acesta prevede distrugerea a peste 30 de ha de sol/teren nepoluat și fertil și relocarea a trei gropi de deșeuri istorice
• anularea autorizației de mediu eliberată de Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș
• sistarea finanțării POS MEDIU
• anchetarea modului în care Consiliul Județean Maramureș și Primăria Fărcașa au eliberat autorizațiile și avizele necesare construirii mega-depozitului de la Fărcașa.
Ne dorim dezvoltarea durabilă a zonei Fărcașa și abandonarea tuturor planurilor de construire a mega-depozitului de gunoi!
Comuna Fărcașa, situată în zona strategică agricolă a judetului Maramureș, cu mare concentrare de resurse eco-turistice, naturale și antropice, este amenințată de construirea unui megadepozit de gunoi, care ar distruge peste 30 de ha de pășune, ar afecta negativ pânza freatică, agricultura, apicultura și potentialul eco-turistic al zonei.
Proiectele SMID (Sistem de management integrat al deşeurilor) finanțate prin POS MEDIU, cum este și cel de la Fărcașa, sunt clonate în toata țara și au fost concepute fără a ține cont de prioritizarea ierarhiei deșeurilor impuse de directivele Uniunii Europene. Îngroparea și arderea deșeurilor, cu sau fără recuperare de energie, sunt metode depășite, poluatoare și extrem de costisitoare.
Deși conform Eurostat, România este codașă la procentul de reciclare a deșeurilor, în zona afectată imediat de construirea mega-depozitului avem exemple notabile de bune practici în reciclare, cum este Târgu Lăpuș. Orașul deține cea mai performantă intrastructură de reciclare din România și un sistem perfecționat în ultimii 10 ani, cu peste 50% din deșeuri redirecționate de la rampă. Astfel, una dintre cele mai responsabile comunități care și-a asumat inclusiv la nivel de Autoritate Publică Locală strategia zero waste/zero deșeuri este direct afectată.
Consecințele implementarii SMID Fărcașa în forma propusă și aprobată sunt multiple:
• va distruge un sistem funcțional de reciclare care poate fi promovat ca model de bune practici pentru România și va determina relocarea, cu camionul, a trei gropi de gunoi istorice construite în anii 60;
• va afecta pânza freatică aflată la o adâncime mult prea mică pentru un proiect de o asemenea avengură
• va descuraja cetățenii în implemetarea strategiilor responsabile față de mediu;
• va reduce valoarea capitalului natural și patrimonial al zonei prin aducerea unor factori de poluare cu impact negativ major asupra mediului, sănătații populației și economiei locale.
La începutul lunii februarie instanța a anulat decizia privind construcția unei alte mega-gropi de gunoi, în zona montană din Suceava, la Pasul Mestecăniș. Ar fi distrus potențialul natural și turistic al unei zone recunoscute pentru frumusețea sa, la fel cum și Maramureșul este. În timp ce în cazul Fărcașa instanțele încă deliberează, s-a început deja construcția gropii de gunoi.
Ajutați-ne să aducem problema în atenția autorităților.
Nu vrem ca Maramureșul să ajungă la propriu o groapă de gunoi!”
Peter Vasile CZOMPA
